Boli autoimune

General sau altele | Alergie şi Imunologie | Boli autoimune (Disease)


Bolile autoimune apar atunci cand organismul are o reactie inadecvata imuna impotriva substantelor si a tesuturilor in mod normal prezente in organism. Cu alte cuvinte, sistemul imunitar ataca celula proprie, confundand o parte a corpului ca un agent patogen. Bolile autoimune sunt mai frecvente la femei decat la barbati.

Simptomele de o boala autoimuna variaza in functie de boala si locatia raspunsului imun anormal. Simptome care apar adesea cu boli autoimune includ: febra, oboseala, si stare generala de rau.

Cauze si factori de risc

O afectiune autoimuna poate duce la: distrugerea unuia sau mai multor tipuri de tesut din corp; cresterea anormala a unui organ; modificari ale functiei de organe.

Tulburari autoimune sunt clasificate in tipuri specifice de organe si non-organ-specifice. In tulburarile de organe specific, procesul autoimun este indreptata in principal impotriva unui organ. Exemplele includ tiroidita Hashimoto (glanda tiroida), anemie pernicioasa (stomac), boala Addison (glandele suprarenale), si diabet zaharat tip 1 (pancreas).

In tulburarile specifice non-organ, activitatea autoimuna este spre un tesut, cum ar fi tesutul conjunctiv, care este larg raspandit in organism. Exemple sunt lupusul eritematos sistemic si artrita reumatoida.

Diagnostic si Tratament

Teste care pot fi efectuate pentru a diagnostica o tulburare autoimuna pot include: teste de anticorpi antinucleari, teste de autoanticorpi, proteina C reactiva (CRP), si rata de sedimentare a hematiilor (VSH).

Obiectivele tratamentului sunt de a: reduce simptomele, controlul procesului autoimun si sa mentina capacitatea organismului de a lupta cu boala. Medicamente corticosteroide sunt cele mai frecvent utilizate, dar poate fi combinate cu alte medicamente imunosupresoare.

...